In urma noastra

Legislatie auto

2010-01-04T12:39:00.000-08:00

Este primul articol pe anul asta, asa ca va urez La multi ani!

Din lipsa de idei (si timp), voi face o premiera pe blog: primul articol copiat din alta parte; nu imi sta in caracter, dar avand in vedere ca sunt sofer de putin timp, il public:

Reguli de circulatie

Cum sa conduci masina ca un bucurestean. (trebuie sa uiti tot ce ai invatat la scoala de soferi - daca ai facut-o):

I. Oprirea si stationarea
Poti sa opresti unde vrei si sa stationezi cat vrei, cu conditia sa:
a) nu fie vreun politist prin apropriere
b) sa pui luminile de avarie, daca ai chef. Daca nu ai chef, se tine cont numai de punctul anterior.

II.Prioritatea
In Bucuresti exista urmatoarele tipuri de prioritate:
a) prioritatea de dreapta (optionala) - se aplica numai in cazul in care tu esti cel care vine din dreapta
b) prioritate de tramvai
c) prioritate de camion
d) prioritate de taxi
e) prioritate de smecher. Prioritatea de smecher se obtine prin unul din procedeele `ia-i fata`, `baga-te cu tupeu`, `taie-i calea` si `ia mai da-l dracului, ca n-o sa stau aici toata ziua`. Pietonii NU au prioritate niciodata.

III. Alte sfaturi la fel de utile
Daca vrei sa fii un bucurestean veritabil trebuie sa tii cont de urmatoarele recomandari privind circulatia pe drumurile publice:

* Semnificatia culorilor semaforului:
- verde - treci fara probleme
- galben - repede ca se pune rosu
- rosu - repede, ca e ultima sansa pina sa le dea drumul celorlalti.

* Daca este coada la stop si un sir lung de masini, iti recomandam tehnica `sirului shuntat`. In acest scop, mergi pe contrasens pe toata lungimea cozii de masini, pana ajungi la stop si apoi in virtutea prioritatii de smecher (vezi si punctul anterior) reintri in coloana, in pole-position.

* Daca te afli al doilea la semafor, in secunda in care apare culoarea verde, trebuie sa apesi pe claxon, cat mai lung si mai insistent, pentru a-l zori pe mocaitul din fata. Un claxon viguros este expresia unei personalitati puternice deci, nu ezita!

* Daca esti prima masina de la stop si cineva te claxoneaza imediat cum se pune verde, opreste motorul, ia-ti bata de baseball (obligatorie, se tine sub scaun), da-te jos din masina, du-te la cel care te-a claxonat si sparge-i fata.

* Pe timp de noapte circula obligatoriu cu faza lunga. Poti folosi faza lunga si ziua, atunci cand mergi cu viteza.
* Daca circuli noaptea si o masina vine din fata cu faza lunga, baga-i si tu faza lunga in fata, de cateva ori, intermitent. Farurile cu halogen dau efecte atat distractive cat si psihedelice.

* Daca inaintea ta se afla cineva cu o masina care merge mai incet claxoneaza-l si baga-i faza lunga in ochi: sa se duca dracului acasa daca are masina si merge ca mortu`.

* Folositi claxonul cat mai mult, mai nervos si in mai multe tonalitati. Injura cu sete. Arata-i degetul mijlociu. Intai mana stanga, apoi ambele - in Bucuresti se poate conduce tinand volanul cu genunchii.

* Daca nu stii sa injuri, nu esti sofer. Daca nu stii sa injuri 20 de minute in sir fara sa te repeti, nu esti sofer bucurestean.
* Cand ploua, va puteti face ziua mai vesela trecand in viteza cu masina prin baltoace in asa fel incat sa improscati cat mai multi pietoni, sau unul dar bine. Daca improscati pietoni aflati in travesare regulamentara pe zebra, obtineti un bonus de stil.

(Nu pot pune sursa, pentru ca nu o stiu. Simplu, nu?)

ps: in urmatoarele zile voi avea o noua premiere pe blog; o sa zic la momentul respectiv despre ce e vorba.

Un vis urat

2009-12-08T20:19:00.000-08:00

In urma cu o noapte, in baza faptului ca am venit acasa foarte tarziu si toti nu m-au bagat in seama, am dormit foarte prost si am avut un cosmar ingrozitor. Se facea ca vecinul de sub mine s-a mutat si nu mai eram nevoit sa aud lovituri in teava de la calorifer, bac-ul era dat si luat (si pe deasupra, eram la facultatea unde imi doream sa intru); sirenele ambulantelor nu se mai auzeau deloc, asa cum nici nu se mai vedeau dube ale SPP-urilor ducandu-se cate 10, una dupa alta, in Ferentari pentru a mai aresta nu stiu ce interlop; in locul benzinariei din colt, unde se aduna toti smecherii din zona era un parc in care seara nu aveai nicio grija ca ai putea ajunge acasa fara portofel, telefon sau mai stiu eu ce, din simplul fapt ca politistii de la Sectia 19 isi faceau datoria asa cum trebuie. Dar deh, disperat ca nu voi avea ce sa le mai povestesc nepotilor cand ma vor intreba: “si, cum era sa fii locuitor in sectorul lui Marean?”, m-am trezit plin de sudoare si am ramas cu ochii privind fix spre geam. Era dimineata.
Ajungand la birou si cautand locul, unde, imi ascunsesem strategic dulciurile, am stiut ca totul a fost doar in mintea mea, un cosmar de care voi incerca sa scap cat mai curand posibil. Andra le mancase. Noroc ca fraiera nu a gasit si batonul de ciocolata. M-am dus la ea, cu o evidenta mandrie barbateasca si i-am spus: “pe asta l-ai ratat, fraiero!”

Cerere de castor

2009-11-22T19:20:00.000-08:00

Doamna diriginta,

Subsemnatii elevi in clasa a 12-a C la Colegiul National “Octav Onicescu”, Bucuresti, va roaga să binevoiti a ne aproba cererea prin care solicitam sa redeveniti diriga, chiar daca am fost nesimtiti si v-am suparat. Vrem sa stiti ca ne pare sincer rau ca am procedat asa si va asiguram ca nu se va mai intampla si ne vom intelege foarte foarte foarte foarte foarte bine.

Menţionam ca ne sunteti imperios necesara.
Va multumim.
Cu respect
Popandaii pinguinoferi de la 12 C.
Bucuresti, data – azi.
Doamnei diriginta Vladan Valentina

TEORIA EVOLUTIEI CASTORILOR

autor: Paul

Politica

2009-11-21T02:01:00.000-08:00

In aceste momente, in Romania are loc unul dintre cele mai dezgustatoare fenomene din lume: alegerile. Ma refer, bineinteles, la alegerile prezidentiale care vor avea loc in perioada imediat urmatoare, alegeri in care se arunca munti de bani in timp ce oameni mor de foame, bolnavi nu isi permit medicamente, parinti isi pierd locurile de munca si copii renunta la scoala. Si, acesti bani vin de la oameni puternici din punct de vedere financiar, oameni din spatele partidelor, oameni care doresc sa puna ei mana pe putere.

Acest subiect este ocolit cu precadere de catre cei de varsta mea, insa nu si de mine. Niciodata nu am considerat politica un subiect tabu. Nu imi place in mod expres, mereu am considerat-o (ma refer la politica romaneasca) o curva. O curva pe care, daca o promovezi bine la inceput, iti poate oferi cele mai tari senzatii dupa. Mi se pare de bun simt sa te interesezi de cei pe care ii votezi, pe cei carora tu le dai mana libera ca sa faca din Romania o tara mai buna.
Eu nu stiu pe cine votez. De ce nu stiu ? Pentru ca nu prea am solutii. Mai toti candidatii au avut ocazia sa schimbe ceva, dar niciunul nu a facut-o. De ce ? Nu stiu, puteti sa ii intrebati pe ei.
Sunt sigur doar de doua chestii:
1.duminica ma duc la vot;
2.nu il votez pe Basescu; m-am saturat pana peste cap “sa traiesc bine”.

Fail

2009-11-13T23:30:00.000-08:00

Fuck, am ras in seara asta.. si inca rad.

In general sunt bine dispus, chiar foarte bine dispus. Nu am ganduri proaste. Daca nu sunt bine dispus, scriu pe blog; sau ascult muzica; sau ma uit la un film.."nu e problem", gasesc eu ceva.

De ce scriu ? Sa ma relaxez. In general, cititul si scrisul ma relaxeaza. Pentru cine scriu ? Pentru mine.. e simplu. Cateodata scriu lucruri triste ? Ce conteaza, le scriu pentru mine. Toti avem parti mai nasoale cateodata, doar ca mie imi place sa la notez undeva. Astea nu inseamna ca am depresii sau ca imi place sa imi plang de mila.

Pentru a iesi in evidenta mai bine, am tot repetat unele lucruri. In concluzie, nu mai ganditi asa despre mine, va rog. Am o viata minunata.

Sentiment inselator

2009-09-27T07:07:00.000-07:00

Gata. De azi chiar o sa incep sa fiu mai indifferent cu cei din jurul meu. Nu mai are rost. Eu ma agit ca prostul si pe ceilalti ii doare’n brisca de mine. Nu se mai merita. Niste nesimtiti. Persoanele in care mai aveam o farama de credinta nu mai raspund la telefon, pe mess nici atat. Cica nu mai au credit; ca nu mai stau pe net, sunt ocupati si nu mai au timp de astfel de lucruri. E, pe dracu ! Stiu foarte bine cum sta treaba; sunt cateva persoane in viata mea care fac constant acest lucru. Nu o sa dau nume.. nu pentru ca v’ati simti, nu. In niciun caz. Nici nu realizati ca vorbesc despre voi, dar in fine. Prefer sa nu va fi cunoscut. Sa fiu mort pentru voi.

Sunt satul de voi. Niste oameni mici. Asta sunteti. Nu stiti cum e sa ai emotii, incredere in ceilalti, nu sunteti in stare nici sa fiti langa ceilalti, atunci cand au o problema. Eu nu as fi permis aceste lucru: "daca vreodata ai sa cazi, as fi fost acolo, ca sa ma asigur ca nu atingi pamantul. Nu te mai vreau.. nu te mai cred..." [parca stii melodia, nu ?]

In alta ordine de idei, avem asa:

- de saptamana viitoare o sa port ochelarii permanent, nu mai tine treaba;
- se implinesc 2 saptamani de cand am incontinuu cosmaruri; macar ele nu au treaba cu voi, mai am si alte probleme pe cap;
- vineri seara am fost la un majorat unde m-am simtit destul de ok; a fost bine. Pe urma , la 4 dimineata, am plecat prin Constanta..destul de frumos, dar obositor totodata..

Si ce daca ?

2009-09-15T12:45:00.000-07:00

Septembrie. Doamne, ce urasc luna asta ! Nu ca ar incepe scoala, dar stiu ca vara c’est fin. Niciodata nu am putut sa vorbesc frumos despre aceasta. Mereu am injurat-o. Si inco o mai fac. Incerc sa ma automotivez, spunandu-mi ca nu mi-a facut nimic, ca mai sunt 9 luni pana cand soarele imi va putea mangaia din nou fata la aceeasi intensitate.

Apropo de scoala: si ce daca a inceput ? Ce daca sunt a 12-a si la final am bacu’ ? Ce daca am avut o vara foarte linistita ? Si ce ? Asta inseamna ca nu mai pot sa traiesc ? Sa nu mai merg la stand up comedy, sa nu mai merg in cluburi, sa nu mai merg din cand in cand la meciurile echipei mele favorite ? Sa nu mai merg la munte.. ? Nu, asa ceva nu se poate.

Sincer ma asteptam la altceva din prima zi de scoala. Ma asteptam sa rad in hohote cu colegii mei de clasa, sa ne jucam.. da, mie imi place sa ma joc; pentru copilul din mine, pentru amintirile ce vor ramane in mintea mea. Zau, voi astia din clasa, parca sunteti niste batrani plictisiti de viata care au in brate o tabla de sah. Nu ma asteptam. Oricum, sunt destul de multe chestii care nu imi convin in liceu si nu pot intelege de ce. Poate am innebunit eu si nu ma mai inteleg cu lumea, poate am ajuns sa fiu mult prea retras, nu inteleg. Imi dau seama ca ma retrag in anumite momente si ca prefer sa am castile in urechi, sa fiu doar eu si gandurile mele. Ceva ma macina, si nu inteleg ce anume.

Nu mai sunt omul acelasi om.. asta e clar.

Gabriel Garcia Marquez

2009-08-12T06:09:00.000-07:00

Daca pentru o clipa mi s-ar oferi ocazia sa ma schimb, sa iau totul de la capat, cu siguranta as accepta. Sa ma renasc ? Da, as vrea. Pentru ca stiu ca doar asa ma pot curata de pacate, de vicii si de toate lucrurile rele care ma inconjoara. Probabil ca n’as putea spune tot ceea ce gandesc, dar, cu siguranta, as gandi fiecare cuvant inainte sa il spun. As putea sa stiu de ce anume sa ma feresc si de cine sa ma apropii. I'as lua in brate de fiecare data pe cei care ii iubesc si le'as multumi ca imi fac ziua mai frumoasa. Le'as spune la ureche cat de mult am nevoie de ei. Mi'as face timp sa'i tratez mai bine, sa le spun: “imi pare rau”, “iarta'ma”, “te rog” si toate cuvintele de dragoste pe care le stiu. As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ceea ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica. As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilalti se opresc, m'as trezi cand ceilalti dorm, as asculta cand ceilalti vorbesc si... cat m'as bucura de o ciocolata calda !

Daca Dumnezeul meu mi'ar da o noua bucatica de viata.. n'as lasa sa treaca nicio zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. Unui copil i'as da aripi, dar l'as lasa sa invete sa zboare singur. As convinge fiecare persoana draga mie, spunandu'le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste. As vorbi cu orice persoana pentru a o putea convinge cat se insala, crezand ca nu se mai indragostete, nestiind ca imbatraneste cand nu se mai indragosteste. V'as spune sa fiti iubiti..defapt sunteti deja doar ca n-o simtiti. Sau daca o simtiti va este greu sa o recunoasteti.
Intodeauna exista ziua de maine si viata ne da, de fiecare data, alta oportunitate pentru a face lucrurile bine.. dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi'ar face placere sa'ti spun cat de mult de mult te iubesc si ca niciodata nu te voi uita.

Daca nu voi incerca sa fac toate aceste lucruri, cu siguranta ca voi regreta ca nu mi-am facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut.. si ca am fost prea ocupat cu lucruri minore..

ps: l'am citat foarte mult pe Gabriel Marquez; genial omu'

Scrisoare deschisa

2009-07-09T04:53:00.000-07:00

Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as sti ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe bunul Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as sti ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as sti ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as sti ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune “te iubesc” si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Tu esti cea care ma face sa zambesc dimineata. Chiar daca afara e frig si ploua. Chiar daca am visat urat. Te privesc si zambesc, dupa care ma tarasc usor pana la bucatarie sa iti fac cafeaua. Atunci cand zambesti, zambesc si eu. Atunci cand razi, imi rade si mie sufletul. Am multe defecte, dar tu ma intelegi si ma accepti asa cum sunt. Cateodata am glume tampite. Insa tu nu le consideri asa, ci glumesti la fel. In acele momente suntem doi tampiti. Doi tampiti care se iubesc. Cand fac o prostie, tu ma corectezi. Imi arati ce e bine si ce e nu in viata. Esti precum o mama care are grija de unicul ei copil. Tocmai de aceea imi place sa te alint "mama mea".. M-ai invatat sa nu fiu superficial. Sa privesc dincolo de ambalaj. Sa fiu bun si intelegator. Si mai ales sa fiu temperamental. Stii ca ma enervez usor si explodez. Dar tu mai stii de asemenea cum sa imi administrezi "medicamentul" in acele momente; un medicament stiut doar de tine: ma iei in brate si ma saruti pe obraz, dupa care incerci sa ma musti de nas stiind ca voi bufni in ras si voi incerca din toate puterile sa nu te las sa castigi. Cu ochii infipti in televizor, la un program care nu te intereseaza, stau ca un om senil care nu realizeaza ca langa el se afla o comoara vie. Iar atunci cand nu esti langa mine, privesc spre locul gol de langa canapea si mi se face dor de tine.

Totul e efemer, se spune.. eu insa vreau sa iti arat ca aceasta afrimatie ne disculpa pe noi. Noi nu facem parte din acea lume, nu existam in aceasta formula generala, noi daca am intra in ea rezultatul ar fi multimea vida. Nu trebuie sa iti vorbesc mereu. E de ajuns sa te tin in brate si sa te privesc. Stii si tu ca noi putem sa comunicam prin semne, prin priviri, noi suntem 2 surdo-muti care au avut norocul sa nu cunoasca sentimentul de tristete, de suparare, de plictiseala. Scriu aceste randuri gandindu-ma la momentele acelea cand te tineam in brate, cand iti sarutam gatul si tu incepeai sa dai din picioare si imi ziceai sa ma opresc; insa eu nu ma opream pentru ca stiam acele vorbe nu erau spuse cu intentie. Si pe urma imi returnai serviciul, sarutandu-mi gatul si jucandu-te cu parul meu scurt. Totodata ma certai ca de ce imi las parul scurt, ca imi sta mai bine cu parul putin mai lung..

Cuvinte fara rost

2009-07-03T04:10:00.000-07:00

In astfel de momente ramai fara cuvinte; este practic imposibil sa mai spui ceva cand vezi ca cei dragi pleaca de langa tine. Doar gandul ca se duc intr-un loc mai bun te fac sa te simti relativ mai bine. "Asta e situatiunea".. te voi iubi mereu ! :)

In amintirea unei persoane care mi-a fost foarte draga..

Lucruri marunte

2009-06-29T11:21:00.000-07:00

Primesc un telefon acum cateva zile de la un prieten:

el: ba, ai blog si nu imi spui ... de ce ?
eu: pai de ce ? trebuie ?
el: da !
el: dar de ce nu ai vrut sa il faci cunoscut ?
eu: nu m-a interesant acest subiect. niciodata.
el: pai si atunci de ce mai scrii ?

Aici am vrut sa ajung. De ce scriu ? Simplu: e o pasiune mai veche de'a mea. Putini au stiut acest lucru. In plus, ma linisteste. Pentru cine scriu ? Pentru mine; nu trebuie sa scriu pentru cineva anume. Eu sunt de ajuns.

Prea multi vad viata alb-negru, putini o vad in culori. Pornesc de la premisa asta. Chiar incerc sa scriu foarte putin despre lucrurile mele personale. Dar nu prea reusesc. Eu sunt actor si spectator in filmul vietii mele. Multi care nu m-ar cunoaste ar putea spune ca acest film are cel putin o regie proasta. Sau ca e chiar un film prost. Si eu consider cateodata ca regia e execrabila, insa acele momente sunt foarte rare, inexistente chiar. Oricum stiu ca se gandesc unii la chestii de genul: "CUm poti spune ca viata ta execrabila in anumite momente ? Nu consideri ca ai folosit un termen prea dur ? Execrabil ? Cum vine treaba asta ?" Eu consider ca viata are si astfel de momente, momente de care foarte putini isi dau seama sau ca poate.. nu vor sa isi dea seama. Insa eu le-am dat mereu crezare acelor ganduri pentru ca altfel nu as fi putut sa ma bucur de placerile reale ale vietii. Imi trebuie mereu o balanta.

ps: acest mic articol sta de cateva zile nepublicat; nu stiu de ce.. m-am gandit o clipa sa il sterg, dar totusi l-am publicat.

The Bucket List

2009-06-25T09:22:00.000-07:00

Trebuie neaparat sa fur aceasta idee de pe blogul colegului meu Cosmin [http://cosmi.acidlove.ro/blog/]. Pentru cei ce nu au vazut filmul "The Bucket List" al lui Morgan Freeman sau pur si simplu nu stiu ce inseamna titlul acestui articol, o sa va spun eu: este vorba despre o lista a dorintelor, o lista in care trebuie sa scrii minim 100 de lucruri pe care tu doresti sa le realizezi. Nu conteaza banii sau cat de "silly" este o anumita dorinta, tu doar o "arunci" pe hartie. Gandeste asa: ai toti banii din lume, ai ce prieteni vrei tu sa ai, ai ce relatii vrei tu, ai tot timpul din lume. Nu ai nicio limita; acum, nu te mai gandi la aceste "obstacole". Gandeste-te doar la ce vrei sa obtii tu pe viitor. Nu conteaza neaparat ordinea, conteaza doar sa le scrii pe o foaie de hartie.

Cand ai terminat de scris, ai doar putina rabdare ! Vei vedea ca lucrurile se vor schimba usor usor in viata ta si vei fi surprins cand vei realiza ca incepi sa bifezi dorintele care au fost realizate. Ca sa citez o cunoscuta firma de echipamente sportive: "Nimic nu e imposibil !"

ps: eu aproape mi-am terminat lista.. poate o voi publica la momentul potrivit.

Sfarsit !

2009-06-22T15:09:00.001-07:00

Nu ! Nu e un sfarsit in adevaratul sens al cuvantului.. e doar o mica pauza.. E cam tarziu sa scriu despre sfarsitul clasei a 11-a, insa mai bine acum decat niciodata. Acuma am primit si pozele de la “dragul” meu coleg de banca, Cosmin, si o sa pun 2 pe blog. Ati putea spune ca sunt un zgarcit in materie de poze dar nu e asa. Nu e vina mea ca doar in 2 poze am aparut. In celelalte eram plecat.. cu “treaba”. Impresii: ma gandesc ca poate a fost cine stie ce reducere la vreun fast-food sau o emisiune foarte tare la tv de nu s-au sinchisit toti sa vina la premiere [deh, e “un adevarat chin” sa stai 2 ore la scoala cu diriga si colegii tai in care sa glumiti si sa va simtiti bine]. Per total a fost o prezenta mai mult decat ok. Chiar daca nu suntem cea mai unita clasa din liceu, cu siguranta nu suntem printre ultimele la acest capitol. Se vede clar o imbunatatire. Cel putin din punctul meu de vedere. Nu mai suntem ca la inceput atunci cand existau vreo n “bisericute” prin clasa si toti ne uitam ciudat unu’ la altu’. Acele momente au trecut. Intre timp am invatat cu totii sa ne uitam orgoliul acasa si sa venim cu mintea deschisa la scoala [dar nu pentru invatat], sa ne ajutam intre noi sau sa fim cu totii pe aceeasi lungime de unda cand e vorba de chiul. Cu siguranta ca mai sunt unii dintre noi care prefera sa ajunga cu 5 minute mai devreme acasa decat sa mai ramana 5 minute dupa ore ca sa vorbim. Sau prefera sa iti vorbeasca doar atunci cand au nevoie de un creion. Mai exista si “pinguini” dintre acestia. Doar un singur an vom mai fi impreuna. Un an in care in care sa putem demonstra ca suntem o echipa care a avut norocul sa aiba un antrenor foarte bun [Vladan Valentina] si un staff tehnic de asemenea. Tot ce imi doresc la final de liceu va fi sa pot spune si eu: “Da, chiar aveti dreptate. Anii de liceu sunt cei mai frumosi..” ps. Sper doar ca voi putea sa imi las gandurile negative la poarta liceului sa sa ii binedispun pe toti care imi returneaza acest serviciu. Ca vom fi alaturi de cei 2 colegi care merg la “Olimpiada de toamna informatica”. Personal le tin pumnii lui Vase si Cristina sa ajunga si ei in clasa a 12 a in acelasi timp cu noi. In special pt Cristina; nu de alta, dar cu cine ma mai cert eu dimineata cand ma duc la scoala daca nu cu ea ?! Pe cine mai fac eu scorpie ?!

Prietenie. part I

2009-06-19T07:58:00.001-07:00

Ce poti spune despre prietenie ? Desi la prima vedere ai putea spune ca stii destule si ai putea sa scrii pagini intregi despre acest subiect, ei bine, nu e asa. Eu am sters de vreo 5 ori primele randuri ca sa ma pot exprima cat mai bine si nu stiu in ce masura am reusit acest lucru. Poate ca varsta mea relativ mica nu poate exprima cat mai bine acest fenomen, dar din experienta mea de 18 ani de viata pot spune ca nu exista prietenie adevarata. Sunt sigur ca unii nu vor fi de acord cu mine, ca vor spune ca ei au prieteni adevarati. Nu ma indoiesc de acest lucru, chiar ma bucur, deoarece realizez ca poate unii au avut norocul de a avea prieteni adevarati, dar eu n-am avut.

Consider ca la aceasta varsta, cand inca esti copil sau adolescent, nu ai cum sa ai prieteni adevarati. Pur si simplu nu ai cum. Inca nu ai avut un mare necaz in care sa ii poti testa si sa iti dai seama care te-a lasat balta sau care a ramas langa tine. Prietenii sunt pentru altceva, pentru iesit in oras, pentru mers la petreceri, sa vorbesti cu ei atunci cand vrei sa te amuzi sau atunci cand ai o problema. Dar, doar la asta se rezuma totul. Cu prima ocazie cand vor putea sa urce un nivel mai inalt decat acela la care te aflii tu, cu siguranta ca te vor calca in picioare si vor uita cu totul de tine. Zic asta, pentru ca asta e adevarul, in lumea de azi tot omu’ isi urmeaza interesul fara a se mai gandi si fara a se mai uita in spatele sau. Conteaza doar sa ajunga la ceva mai bun pentru persoana sa. E trist...

Prefer sa ma opresc pe moment aici.. am vorbit doar de lucrurile negative, ceea ce nu imi sta in caracter. O sa vorbesc in viitorul apropiat si despre lucrurile bune.

Durerea de cap e insuportabila. Caldura la fel. Am plecat sa ma racoresc. Ciao

Revista ONIX

2009-06-16T03:51:00.000-07:00

Atasez un link catre articolele mele din revista online a liceului Onicescu:

http://issuu.com/onix/docs/onix-nr1/45 [recomand "Chiar vine vacanta ?"]

Adresa revistei este: http://www.onix.onicescu.ro/

Sentimente impartasite

2009-06-16T02:11:00.001-07:00

Gandul ca e ultima ocazie sa-mi revad colegii de liceu inainte de vacanta, ca un facut, nu ma bucura deloc; acest lucru ma face pana si pe mine sa raman uimit; eu, baiatul acela care visa la toate orele lucrurile pe care le va face in vacanta, care se gandea la orice chichita posibila ca sa plece de la scoala si sa poata fi liber, doar "el si cartile" [nu o data mi s-a spus ca sunt cel putin ciudat pentru varsta mea din pricina acestui lucru - insa de fiecare data m-am bucurat cand cineva mi-a facut o astfel de afirmatie; m-am bucurat ca nu sunt ca voi, ca nu ma alatur unei multimi caruia nu ii place sa viseze] m-a ingrozit de-a dreptul pentru o clipa. Spun doar pentru o clipa, pentru ca pe urma mi-am dat imediat seama ca voi pastra legatura cu cei care merita, ca ei se vor juca mereu in mintea mea si vor avea de fiecare data un cuvant greu de spus cand voi incerca sa imi aduc aminte de lucrurile frumoase din liceu. Pe cand, amintirile neplacute le voi lasa ascunse intr-un loc retras din curtea liceului, un loc pe care voi incerca sa il evit ..
Vinerea aceea, in care norii matinali [de tip cumulus daca nu ma insel] au acoperit cerul, imi spuneau ca ma aflu la doua capete de drum pentru mine: unul reprezentad finalul de an scolar, celalalt reprezentand despartirea oficiala de EA. Mereu am stiut sa fiu o persoana extrem de rece cu cei ce mi-au cerut acest lucru [mai mult sau mai putin indirect], insa nu m-am gandit vreodata ca va exista cineva care o sa se impotriveasca acestei puteri de-a mea de fi total indiferent.
Voi ramane mereu cu impresia ca in acea zi a fost cea mai frumoasa femeie din lume.. [trebuia sa scriu fraza asta undeva]..
Insa nu acest lucru mi-a ramas pe primul loc in cap, ci faptul ca a fost o persoana care a stiut sa ma asculte atunci cand aveam nevoia cea mai mare sa fiu ascultat si inteles. Este acea persoana care m-a simtit diferit in clasa, care a stiut sa ma lase pentru un moment singur, doar eu si gandurile mele, si care la final a zis: "Vacanta placuta! Cristi, tu ramai in clasa ca vreau sa vorbesc cu tine." Nu m-a intrerupt nicio clipa atunci cand am vorbit, nu mi-a lasat nicio clipa impresia ca nu e interesata de ceea ce vorbesc, ci m-a facut sa ma sa simt ca si cum i-as vorbi unui vechi prieten, un prieten de cand lumea...
Pentru faptul ca a reusit sa ma ridice cand lumea mea era practic la acelasi nivel cu glezna unui picior de pitic, eu voi ramane vesnic recunoscator ! :)